Pentru ca in Brasov e frig si ploua de cateva ore, in loc sa fiu la plimbare acum, imi amintesc cu drag de weekendul trecut, in special de ziua de sambata, cand, pentru prima oara in anul asta, a fost o vreme minunata si calda. Planuisem cu niste amici o iesire cu bicicletele prin padurile din jurul urbei. Zis si facut. Ne-am strans pe la 12 si ceva in Centrul Civic, am stabilit un traseu, dupa care ne-am indreptat inspre Pietrele lui Solomon. Pe la maternitate am intalnit primul grup de biciclisti. Erau cam 15, baieti si fete. Frumos, am zis. In Piata Unirii, alt grup numeros. Pe tot drumul pana la Pietrele lui Solomon am intalnit pana la urma cel putin 40 de biciclisti de toate varstele. Tot cartierul Schei era plin, exact ca o Masa Critica. Ne-am oprit frumos acolo, am inceput sa facem poze:
“Toata lumea sa ridice bicicletele in aer!”
Doar unul din ei a facut asta, probabil ca avea una mai usoara :)
Imi pusesem de acasa in rucsac un pachet de 12 piscoturi numai bune de mancat in caz ca ramaneam izolati pe undeva. Le-am mancat. Apoi am regretat asta, pentru ca mai tarziu ni s-a facut foame iarasi. Bine ca aveam apa din belsug.
Ne-am asezat apoi la soare, am mancat cate putin dintr-o ciocolata de casa si a trebuit sa asteptam cativa amici:
Ne-am tot prajit la soarele dogoritor, ne-am baut aproape toata rezerva de apa.
Dinspre oras, veneau biciclistii pe banda rulanta:
La baza Drumului Vechi, un alt grup de biciclisti se pregatea de urcare:
Faceau si ei poze cu aparatul pus pe timer:
Pana la urma au venit si amicii nostri:
Ne-am admirat reciproc bicicletele:
Dupa care am plecat pe traseul stabilit, adica spre Saua Tampei prin Valea cu Apa. Mai pe scurt, urcare cam 60% din traseu :))
Dupa ce am ajung la punctul cel mai inalt (cred) al traseului nostru, am luat-o la vale:
Ajunsi in Poiana Stechil, ne-am regrupat, dupa care am luat-o la vale iarasi:
Pe traseu:
Am ajuns pe Saua Tampei. Ne-am recules, am baut din putina apa care mai ramasese si, da, ati ghicit, am luat-o din nou la vale:
Dupa un scurt moment de “usurare”, ne-am continuat drumul. Uitasem sa inchid camera cand “udam” frunzele, asa ca am fost nevoit sa mai tai din filmare :))
Am ajuns pe drumul care urca pe langa Iepure si da, am luat-o la vale iarasi:
Ne-am crucit cand am vazut cata lume era prin zonele alea. Am urcat putin pana la baraj, dupa care, AM LUAT-O LA VALE, terminandu-ne astfel periplul pe doua roti.
A fost o tura pe cinste, putin cam scurta pentru mine, caci am ajuns acasa cu gandul ala pe care cred ca l-a avut fiecare din noi cel putin o data in viata “hai inca o data!”. Nu cred ca amicii mei ar fi fost de acord, asa ca mi-am incheiat ziua facand o tura de jogging pana in Racadau si inapoi.
No comments:
Post a Comment