Cum a fost la Let’s bike it, Brasov – editia I

Dupa ce anuntasem acum ceva timp aceasta actiune, duminica a fost timpul sa ne punem in miscare la prima editie a Let’s Bike it, Brasov. Ziua a inceput cum nu se poate mai prost. A plouat noaptea iar dimineata a fost innorat si a mai plouat inca o data. Frigul era insa cireasa de pe tort. Primisem peste noapte mai multe mesaje de la cativa amici care nu mai veneau. La 9:15 am plecat de acasa bine imbracat si incarcat cu mancare si haine. La 9:23 eram in fata Primariei si gloata de biciclisti m-a intampinat ca pe un erou. Pardon, asta visasem cu o zi inainte. De fapt nu era nimeni la Primarie. Era frig, innorat, nici pe strada nu prea circulau masini. La un moment dat a venit un domn mai in varsta pe o bicicleta olandeza si am intrat in vorba cu el; am aflat ca venise special pentru actiune. Dupa cateva minute a venit si Ioana, coordonatoarea proiectului. Am asteptat de zor la Primarie pana in jur de ora 10 fara ceva. Eram foarte frustrat de imprejurari. Nu era prima oara cand vremea dadea peste cap niste planuri bine puse la punct.

Dupa o discutie intre noi trei, am decis sa nu abordam traseul pana la Dumbravita intrucat era prea departe. Am decis sa mergem mai aproape, in zona Sacele. Pe cand discutam noi detaliile, soarele s-a aratat pe cer si incet incet toti norii s-au rispiti, caldura facandu-si simtita prezenta. Am fost sunat de un amic care tocmai terminase un examen. Pe la spitalul judetean, am venit cu propunerea de a schimba iarasi traseul. Urma sa mergem prin Sanpetru, pe langa Lempes. Pana la urma asa a fost. Am mai anuntat cativa amici de faptul ca vremea s-a imbunatatit si ne-am pus in miscare. Pe strada 13 decembrie, in capat, aproape de intersectia cu ocolitoarea, ne-am oprit. Eram de data aceasta 4 persoane. Trebuia sa asteptam inca 2 persoane, asa ca am profitat de ocazie si mi-am luat pantalonii scurti. Dupa o asteptare de un sfert de ora, au venit si “intarziatii” si am pornit de-a binelea la drum. In Sanpetru ne-a intampinat un alai de nunta cu carute si locuitori imbracati in straie traditionale.

Ajunsi la poalele dealului Lempes, am zarit primul morman de gunoi:

   

I-am stabilit coordonatele prin GPS, l-am marcat, l-am notat pe tabel si ne-am continuat drumul in zona. Nu dupa mult timp, am ajuns la Sanatoriul de Pneumologie de langa Lempes. Ne-am impartit in doua echipe si am pornit in cautare de gunoaie. Am gasit un morman

pe care l-am cartat si ne-am regrupat la umbra. Am mancat cate ceva, am baut apa si ne-am continuat drumul spre sosea.

A urmat o scurta sedinta foto intr-un lan de grau:

si un drum accidentat

Ajunsi inapoi in Sanpetru, am fotografiat 2 berze care isi faceau veacul in cuib

dupa care am luat-o incetisor pe sosea pana in Bod. Cateva poze

si am gasit alt morman de gunoi, cel mai serios de pana atunci

apoi alta repriza de pedalat contra vantului

Ajunsi in Bod, am fost nevoiti sa luam o pauza la umbra, prilej pentru mine de a-mi cumpara un bidon de apa minerala rece.

La taclale cu doi batranei simpatici si binevoitori

In Bod ne-am gandit la ce traseu vom urma. Ioana ne-a propus sa mergem la Olt, adica spre Araci. Zis si facut. Dupa cativa kilometri, alt morman

dupa alti kilometri impotriva vantului, dam de un loc inedit inconjurat de gunoaie

Periplul celor “6 cai frumosh” a continuat pana la Olt unde ne-am impartit in doua echipe. Una a mers in amonte si una in aval. Din fericire, nu prea erau gunoaie, doar Oltul foarte umflat si rapid care deja sapase in maluri si zeci de masini cu turisti.

De acolo, am decis s-o luam prin Araci, Valcele, Haghig, Feldioara, Brasov. Din pacate, am avut vantul in fata tot timpul insa din fericire nu ne-a plouat deloc, desi de jur imprejur erau numai nori de furtuna. A fost o zi reusita, multi dintre cei care isi anuntasera prezenta s-au speriat si au avut ce pierde!

Astept cu nerabdare editia urmatoare!